Creații hazlii și fantastice, realizate în Poiana Dacilor, la cea de-a 15-a ediție a taberei meșterilor populari și pictorilor naivi
Ce pot avea în comun măștile fantasmagorice sculptate în lemn, fermecătoare țesături migăloase, un linguroi imens, ca pentru un căpcăun, frumos ornat cu motive tradiționale, o ladă de zestre cu motive bucovinene, un portret în lemn al lui Ștefan cel Mare și tablouri fantastice, cu povești care așteaptă să fie descifrate?
Răspunsul e simplu – tabăra de creație din Poiana Dacilor, o lume aparte, amenajată în mijlocul naturii și a frumoaselor locuri de la Păltinoasa, de către cunoscutul sculptor Toader Ignătescu, care, din 2005 se tot dă peste cap și se transformă din artist în „patron al artelor”, punând tot ce are la dispoziția artiștilor veniți din țară și de peste hotare.
Cea de-a 15-a ediție a taberei meșterilor populari și pictorilor naivi organizată de Toader Ignătescu în „Poiana Dacilor” a reunit nucleul de bază al taberelor organizate până acum, între artiștii invitați creându-se o adevărată simbioză, care le-a permis să lucreze și să creeze timp de o săptămână, într-o armonie neașteptată.
La tabăra care s-a încheiat duminică au participat pictorii naivi – Cristian Bădilă (Ploești), Maria Lupu (Osoi – Iași), Emilian Tancău (Bacău), precum și meșteri populari: Bolek Maierick (Pleșa – Suceava), Vitalie și Galina Grumeza (Pelinia – Republica Moldova), Grigore Posternac (Chișinău).
Invitat special al acestei ediții a fost pictorul George Leteanu (Vaslui) care, pe lângă portretele realizate tuturor participanților la tabăra de creație și peisajele surprinse cu măiestrie, a realizat și un impresionant portret al regretatului nostru coleg, Tiberiu Cosovan, care va rămâne la casa-muzeu din Poiana Dacilor, un loc îndrăgit de acesta.
Toader Ignătescu, gazda celor 24 de ediții ale taberelor de creație care au transformat Suceava, temporar, într-un epicentru de emulație artistică apreciat la nivel internațional( 7 de artă plastică, 15 de meșteri populari și pictorilor naivi, 2 de artă naivă), și-a exprimat satisfacția de a vedea că tabăra și-a atins scopul pe deplin, inclusiv el având timp să se alăture celorlalți în efortul creativ, din care i-au rezultat câteva zeci de măști, 10 toiege și un basorelief al actorului Charlie Chaplin.
Un alt sculptor sucevean, Bolek Maierick, a făcut în cadrul taberei, în lemn, portretul lui Ștefan cel Mare, un cal sărind în două picioare și o statuetă de copil, în mărime naturală.
Realizarea unei lăzi de zestre, din lemn frumos ornat cu motive tradiționale bucovinene, i-a luat aproape tot timpul lui Vitalie Grumeza, care, pentru a nu o lăsa goală, a mai meșterit și ceva ustensile de bucătărie, precum un fund de lemn, ornat în același stil, care să răspândească un frumos parfum natural atunci când se pune pe el vreun ceaun încins.
Într-un gând cu el, talentatul artist basarabean Grigore Posternac a făcut o pauză în crearea migăloaselor măști din lemn cu figuri extrem de expresive, pentru a realiza „Lingura boierului”, un linguroi cu un căuș încăpător, cât să intre două porții de mâncare, cu un chip surâzător în coadă.
Cu enorm de multă răbdare, lucrând zi și noapte, Galina Grumeza a țesut o trăistă și un panou decorativ cu floarea soarelui și albăstrițe, realizate prin tehnici diferite, la gherghef.
O lucrare deosebită, care surprinde în manieră naivă lumea aparte din Poiana Dacilor, este cea a lui Cristian Bădilă, a cărui talent l-a transformat deja într-un ambasador al artelor din România la nivel internațional.
Locația taberei l-a inspirat și pe Emilian Tancău să realizeze o lucrare în care lupul dacic, veșnic arborat în mijlocul Poienii Dacilor, se împletește într-o poveste fantastică, cu demoni interiori care ies uneori la suprafață.
Cosmin ROMEGA
